„Celălalt dosar în care s-au făcut disjungerile este în lucru. S-au făcut peste 60 de percheziții domiciliare, s-au finalizat peste 120 de percheziții informatice asupra unor medii de stocare, în principal calculatoare și alte unităti IT, au fost audiate zeci de persoane, s-au ridicat documente de la instituțiile care au deținut astfel de documente și care interesează cauza. În acest moment suntem in evaluarea acestor documente pentru a stabili circuitele financiare care au fost folosite. Urmează stabilirea certă a prejudiciului. Una dintre acuzațiile principale vizează infracțiunea de abuz în serviciu și, pentru a putea dovedi această infracțiune și a putea finaliza rechizitoriul sau o altă soluție care se poate da în cursul procesului penal, este necesar să stabilim un prejudiciu cert. Acest lucru urmează să se stabilească printr-un raport de constatare sau o expertiză în domeniul achizițiilor publice și se impune și efectuarea unor expertize IT. Se lucrează ritmic”, a declarat procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.
Șerban Mihăilescu, Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Adriana Țicău și Gabriel Sandu, ultimul condamnat definitiv, se aflau atunci pe lista anunțată în septembrie 2014 de procurorii anticorupție. În cazul tuturor celor nouă foști miniștri s-au solicitat și au fost obținute avizele pentru începerea urmăririi penale, aceștia fiind puși sub învinuire. Faptele vizate erau de abuz în serviciu, spălare de bani, trafic de influență și luare de mită în legătură cu acordarea contractelor pentru licențele Microsoft. Tot în 2014 a fost momentul în care în spațiul public au apărut primele date despre faptul că s-ar fi pretins 20 de milioane de dolari mită din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului pentru licențe Microsoft în școli.
„Au fost obținute probe din care rezultă că miniștrii Nica Dan, Mihăilescu Petru Șerban, Adriana Țicău, Athanasiu Alexandru, Tănăsescu Mihai Nicolae și Gabriel Sandu și-au exercitat cu rea credință atribuțiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licențiere din 15.04.2004 în condiții oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României și implicit permițând plata unor comisioane către persoanele implicate”, nota DNA atunci într-un comunicat de presă.
Primul acord cadru încheiat între Guvernul României și Microsoft a fost în toamna anului 2003, pentru cumpărarea, cu preț redus, a 50.000 de licențe pentru calculatoarele din administrația publică centrală.
Aproape 30 de instituții publice ar fi beneficiat, printre care Ministerul Justiției, al Sănătății, INS sau Ministerul Public. Ulterior, Fujitsu Siemens, ca și distribuitor al licențelor Microsoft în România și Microsoft România fac propunerea de vânzare a celor 50.000 de licențe la prețul de 41.909.325 milioane de dolari. Nu se organizează licitație publică, iar ministrul Finanțelor de atunci, Mihai Tănăsescu, decide plata integrală a sumei din bugetul de stat, Secretariatul General al Guvernului fiind cel delegat pentru a semna contractul. Ulterior, Fujitsu Siemens și Microsoft România vin, la Ministerul Comunicațiilor, cu o nouă ofertă de închiriere licențe pe o perioadă de cinci ani. Astfel se anulează hotărârea pentru cumpărare și Guvernul decide închirierea. Înțelegerea este semnată din partea statului român de secretarul general al Guvernului, Eugen Bejinariu. Până la expirarea prevederilor contractului, în 2009, sunt încheiate patru alte acte adiționale. Primul este inițiat de Alexandru Athanasiu ca ministru al Educației, Adriana Țicău de la Comunicații, Mihai Tănăsescu de la Finanței și Eugen Bejinariu ca șef al SGG. Acesta prevedea că Fujitsu Siemens este unic distribuitor al licențelor ce poate livra pentru unitățile de învățământ din România.
Următorul act adițional este încheiat prin Ministerul Comunicațiilor și prevede tot suplimentarea închirierii. Al treilea act adițional prevede suplimentarea plății către Fujitsu Siemens, iar al patrulea închirierea de noi licențe pentru Ministerul Tehnologiei. Între anii 2004-2009, România a plătit pentru închiriere aproape 105 milioane de dolari.
În actele de cercetare, procurorii DNA au susținut că afacerea a fost una coruptă, că ar fi fost gândită de Claudiu Florică și că politicienii ar fi fost cumpărați pentru a încheia și derula contractual păgubos.
În anul 2009, înainte de expirarea contractului de închiriere, se aprobă o nouă achiziție, de această dată de licitație pentru închiriere fiind desemnat să se ocupe Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei, ministru fiind Gabriel Sandu.
„La nivelul anului 2009, instituțiile beneficiare utilizau 150.694 licențe ce au fost achiziționate în perioada 2004 — 2008 în baza prevederilor contractului comercial de închiriere a licențelor referitor la produsele Microsoft nr. 0115 RO și a actelor adiționale ale acestuia. Efectele contractului au încetat la 26 aprilie 2009, dată la care a expirat și dreptul neexclusiv de utilizare a licențelor. În contextul încetării dreptului de utilizare a licențelor și a efectelor contractului de închiriere de licențe, a fost identificată o nouă oportunitate de afaceri în distribuirea de licențe Microsoft către Guvernul României”, preciza DNA.
Din toată afacerea Microsoft, despre care se presupune că ar fi fost nelegală, singura parte trimisă în judecată a fost cea care i-a vizat pe intermediarii mitei. Oamenii de afaceri Dumitru Nicolae și Dorin Cocoș au fost condamnați la 2,4 ani de închisoare, fostul ministru Gabriel Sandu la trei ani de detenție iar fostul primar din Piatra Neamț a primit o pedepasă de șase ani.
„Ce este important e că prin decizia care s-a dat s-a dispus confiscarea unei sume de 17 milioane de euro de la inculpații condamnați. Este important să amintesc că în acest dosar, încă din cursul urmăririi penale au fost dispuse măsuri asiguratorii, au fost indisponibilizate în jur de 25 de imobile, terenuri și cladiri, în jur de 5 apartamente și mai multe bunuri care pot fi executate. Din acest moment, responsabilitatea executării
prejudiciului revine ministerului de finanțe prin structura specializată. Sper că se va executa. Este un prejudiciu foarte mare asupra căruia instanța s-a pronunțat”, a mai spus procurorul șef al DNA miercuri,
Din ancheta mare Microsoft, aflată încă la DNA, pe lângă dosarul în care instanța supremă a pronunțat luni decizii de condamnare, a mai fost disjuns un dosar cu privire la posibile finanțări la PDL și campania lui Traian Băsescu din 2009 cu bani proveniți din mita Microsoft. Dorin Cocoș și Gabriel Sandu au făcut denunțuri în acest sens, cauza aflându-se încă în instrumentare la parchet.